Din cauza creşterii alarmante a împrumuturilor restante contractate de populaţie şi firme, agenţiile din anumite judeţe au devenit „unităţi-problemă“ pentru bancheri. Zonele cu cele mai mari probleme sunt cele în care şomajul a crescut puternic, dar şi regiuni dezvoltate economic, în care entuziasmul imobiliar din ultimii ani a creat aşteptări spulberate după izbucnirea crizei. Dacă în urmă cu un an ponderea creditelor restante în total portofoliu credite era de
Din cauza creşterii alarmante a împrumuturilor restante contractate de populaţie şi firme, agenţiile din anumite judeţe au devenit „unităţi-problemă“ pentru bancheri.
Zonele cu cele mai mari probleme sunt cele în care şomajul a crescut puternic, dar şi regiuni dezvoltate economic, în care entuziasmul imobiliar din ultimii ani a creat aşteptări spulberate după izbucnirea crizei. Dacă în urmă cu un an ponderea creditelor restante în total portofoliu credite era de numai 1,1%, conform datelor BNR, anul acesta s-au înregistrat, la finele lunii septembrie, credite restante în valoare de 6,51 miliarde de lei, adică 3,25% din totalul de 200,2 miliarde de lei al împrumuturilor. Cele mai afectate au fost împrumuturile în lei, la care s-au adunat mai mult de jumătate din restanţe.
Judeţele Bistriţa-Năsăud, Suceava, Sălaj, Arad şi Olt au avut cele mai mari rate ale împrumuturilor restante - peste 5%, în Bistriţa-Năsăud ajungând chiar până la 8,74%. Şomajul ridicat a fost una din principalele cauze în special în Sălaj, Alba, Hunedoara şi Teleorman.
Ierarhia judeţelor cu probleme se schimbă însă dacă analizăm viteza cu care avansează restanţele. Faţă de aceeaşi lună din 2008, restanţele în Galaţi au crescut, în septembrie, de peste cinci ori, economia judeţului şi locurile de muncă depinzând în mare măsură de activitatea combinatului Sidex, care şi-a redus exporturile şi a fost nevoit să facă
