O simpla diferenta de doua molecule ale unei gene altminteri identica la om si la cimpanzeu ar putea reprezenta originea facultatii de a vorbi, potrivit unui studiu publicat miercuri de revista Nature si citat de AFP.

Aceste molecule, amino-acizi, stau la baza formarii proteinelor. Proteinele genei studiate (FOXP2), care comanda un grup de alte gene legate de limbaj, numara mai multe sute de amino-acizi, dintre care doar doi sunt diferiti la om si la cimpanzeu.

Studiile anterioare sugerasera deja o mutatie a acestei gene intre om si cimpanzeu din cauza celor doi amino-acizi si posibilul impact al acestei diferente asupra facultatii de a vorbi.

"Studiul nostru demonstreaza experimental aceasta diferenta", a declarat Daniel Geschwind, de la UCLA, co-autor al studiului.

Cercetatorii au folosit tesuturi de creier uman si de maimute, dar si celule de cultura, pentru a compara efectele acestor mutatii ale genei FOXP2 asupra genelor responsabile de limbaj. Astfel, ei au descoperit ca gena FOXP2 a cimpanzeului are efecte diferite fata de gena FOXP2 umana.

"Oservand influenta exercitata de FOXP2, am reusit sa identificam un ansamblu nou de instrumente pentru a studia modul in care limbajul uman este reglat la nivel molecular", a declarat Genevieve Konopka, co-autor al studiului.

Procese moleculare care ar putea permite, in cazul autismului si a schizofreniei, "o mai buna intelegere a modului in care aceste boli afecteaza capacitatea creierului de a utiliza limbajul", adauga cercetatoarea.

Rolul jucat de aceste doua molecule deschide noi cai legate de cercetarile privind evolutia speciei umane.

"Nu stim cand a aparut mutatia acestor doi amino-acizi", a explicat Geschwind.

Omul si cimpanzeul au evoluat in specii diferite in urma cu aproximativ 5 milioane de ani, in timp ce paleo-antropo