Cu trei ani înainte ca stadionul "Romcomit" să fie demolat, în apropiere - mai precis pe strada Ştirbei Vodă, colţ cu Splaiul Independenţei, în spatele Casei de Cultură a Studenţilor - a fost inaugurată o nouă arenă.

Evenimentul s-a produs pe 11 octombrie 1931, când echipa de fotbal Venus a pierdut, scor 2-3, meciul cu Juventus Bucureşti. Dotat cu o instalaţie de nocturnă la fel de rudimentară ca aceea de pe "Romcomit" - becuri suspendate pe cabluri, deasupra gazonului -, şi putând primi în tribunele sale de lemn până la 15.000 de spectatori, arena dispunea de terenuri anexe, dar şi de un cabinet medical.

Mai citiţi şi: REPORTAJ / Stadionul ROMCOMIT, primul cu nocturnă din RomâniaREPORTAJ / Republicii, stadionul îngropat

Interesant este că acest stadion a fost realizat din banii preşedintelui de atunci al clubului Venus, Alexandru Elădescu, care şi-a vândut din acest motiv o pădure.

Opt titluri de campioană

Echipa bucureşteană care a folosit baza de pe Ştirbei a fost una dintre cele mai galonate din fotbalul nostru de dinaintea venirii comuniştilor la putere. Cu internaţionali cunoscuţi în rândurile sale - pot fi amintiţi David, Sfera, Lăpuşneanu, Eisenbeisser, Albu, Humis, fraţii Vîlcov, Bodola, Ploeşteanu, Juhasz - Venus Bucureşti (foto stânga) a câştigat opt titluri naţionale (1920, 1921, 1929, 1932, 1934, 1937, 1939 şi 1940), însă nu a reuşit să triumfe niciodată în Cupa României deşi a disputat şase finale - a pierdut mereu în faţa lui CFR Rapid, marea sa rivală de atunci. Înfiinţată în 5 iulie 1915, având sediul în cartierul Griviţa-Buzeşti, Venus avea să participe la trei ediţii ale Cupei Europei Centrale, în 1939 şi 1940 atingând "sferturile de finală". Atunci, protejaţii prefectului Capitalei, generalul Gabriel Marinescu (acesta devenise preşedinte la Venus), au obţinut victorii în faţa unor echipe cu nume ale fot