Economiştii americani ne propun un mod cu totul diferit de a privi haosul care ne înconjoară.
Legendara putere cathartică a filosofiei pare depăşită. Mai nou, pentru a nu o lua complet razna în faţa dezastrului spre care pare să se îndrepte lumea, ni se propune să privim lucrurile din punct de vedere economic. Convinşi probabil de succesul laureatului Nobel Paul Krugman, unul dintre autorii care au avut curajul să abordeze în termeni ironici o materie nu tocmai atractivă, prin intermediul unor cărţi precum „The Accidental Theorist and Other Dispatches from the Dismal Science“, mai mulţi academicieni de renume s-au pus pe scris tratate de economie pentru amatori, un exemplu fiind lucrarea „Uncommon Sense: Economic Insights, from Marriage to Terrorism“ a lui Gary Becker şi Richard Posner. Campioni ai noului curent sunt însă de departe jurnalistul de la New York Times Stephen J. Dubner, şi profesorul de la Universitatea din Chicago Steven D. Levitt, care cu cărţi precum „Freakonomics“ au condus săptămâni la rând în topul celor mai vândute bestseller-uri, cu peste un milion de exemplare. Încurajaţi de succesul acestei cărţi, cei doi autori au revenit în faţa publicului cu noua lor creaţie, „SuperFreakonomics“. La lansarea din Lodra au participat sute de cititori atraşi de farmecul indiscret al întrebărilor de bun-simţ.
Automobilele poluează mai puţin decât caii
La începutul secolului XIX, mijlocul de locomoţie cel mai răspândit era calul. Pe străzile din New York, exista câte un cal pentru fiecare 17 locuitori. Până la lansarea autoturismului, mult mai rapid, economic şi mult mai ecologic. Sunteţi surprinşi? În plus, pe lângă faptul că, în urmă cu un secol, pericolul de a muri din cauza unui cal era de două ori mai mare decât şansele de a muri într-un accident rutier în zilele noastre (o victimă la 17.000 persoane faţă de 1 la 30.0