De ceva timp, specialiştii suspectează implicarea unor infecţii în riscul apariţiei unui accident vascular cerebral (AVC). Trebuie spus că, deocamdată, nici o asociere precisă între un anume agent infecţios şi AVC nu a putut fi evidenţiată. Dar, potrivit unei cercetări publicate săptămâna trecută în Archives of Neurology, cinci agenţi patogeni curenţi sunt bănuiţi de implicare decisivă în apariţia AVC.
Este ceea ce doctorul Mitchell Elkind şi colegii lui de la Universitatea Columbia din New York numesc ponderea infecţiei în riscul apariţiei AVC. Potrivit studiului lui Elkind, cu cât o persoană, de-a lungul vieţii, este mai expusă agenţilor infecţioşi, măreşte riscul unei ateroscleroze, cu un grad major de inflamare, şi cu atât mai mult pericolul unui accident vascular.
De fapt, grupul de cercetători coordonat de doctorul Elkind a verificat pe un lot de subiecţi, care au fost monitorizaţi aproximativ opt ani. Au fost incluse în studiu persoane care nu u suferit AVC şi care au fost supuse unor teste serologice pentru infecţii cu chlamydia pneumoniae - responsabilă de afecţiuni pulmonare -, infecţii cu helicobacter pylori - la originea unor ulcere digestive -, infecţii cu citomegalovirus - care provoacă mai ales mononucleoza - şi infecţii cu virusurile herpes simplex 1 şi 2. Rezultatele celor cinci teste arată că fiecare agent infecţios are partea lui de vină în apariţia AVC.
România se plasează pe primele locuri în privinţa incidenţei AVC. Anual, fiecare al cincilea deces este cauzat de producerea unui AVC.
În momentul când o anumită zonă a creierului nu mai primeşte cantitatea de sânge şi oxigen necesare. Există două moduri prin care se produce prin blocarea unei artere de către un cheag de sânge (accident vascular cerebral ischemic) sau prin ruptura vasului de sânge (accident vascular cerebral hemoragic). O parte dintre celu
