Încă din copilărie, gălăţeanul Teodor Vişan a dovedit înclinaţii artistice, pictura devenind pentru el, nu doar act de creaţie, ci şi un mod de a exista. A început să-şi expună lucrările în 1969, acestea reflectând  amintirile vii păstrate din copilărie. Profesori de pictură  i-au fost expoziţiile vizitate, cărţile citite şi muzeele. „Nu am avut niciodată un mentor sau un profesor care să-mi pună penelul în mână. Am fost dintotdeauna autoditact şi am performat prin strădanie multă, pasiune şi talent” , ne-a dezvăluit maestrul Vişan.

Un om al Galaţiului

Marcat profund de faptul că este născut în Galaţi, la malul Dunării, şi pasionat până la obsesie de peisaj, pictorul Vişan mărturiseşte:  „Sunt gălăţean, născut aici între "ape doininde" ,  unde concitadinii mei îşi făuresc propriul destin. Mă străduiesc să evoc pentru generaţiile de astăzi şi de mâine şi portul, şi şantierul, şi curgerea învolburată a timpului, şi casele, şi străzile de odinioară, din anii copilăriei învăluite de patina vremii, de istorie din care parcă doar şoapta apelor îţi vorbeşte de farmecul unic al poveştilor neterminate".

Imaginile din copilărie, oamenii, uliţele, casele vechi, părinţii, dar şi cele despre „Galaţiul de altădată” sunt mereu prezente în lucrările sale. „Eu am căutat să imortalizez zonele vechi ale oraşului, pe care regimul trecut se pregătea să le demoleze.

Eu  le-am imortalizat, în fotografii, schiţe şi am pictat uliţele, parcurile, pieţele, casele. Oraşul, aşa cum l-am cunoscut eu. Toate îmi amintesc de odinoară, de anii copilăriei” , spune maestrul Vişan.

De pildă, lucrarea „ Zi de sărbătoare în Galaţi” reconstituie strada Nicolae Bălcescu.  Alte lucrări care  surprind imaginea Galaţiului de altă dată sunt şi „ Strada Portului” , " Strada comercială din Galaţi” redă strada Tecuci, principala