- Social - nr. 420 / 17 Noiembrie, 2009 Intr-o lumina blanda de toamna, cu frunze galben-aramii, cu miros de prescura, busuioc si mere coapte, Muzeul Etnografic Reghin si-a deschis larg portile si ne-a primit cu masa impodobita si scaun de odihna in fata bisericutei de lemn. Gazda buna ne-a fost, inca o data, Maria Borzan, iubitoarea, pasionata si neobosita doamna a satului transilvan, care ne-a bucurat inimile cu o sarbatoare de suflet, daruindu-ne ultima sa carte, "Din zestrea tinutului muresean". La rotunjirea cartii a pus umarul si fiica Mariei Borzan, tanara Roxana Maria Man, oferindu-ne ganduri frumoase, obiceiuri, traditii populare din zona satelor din jurul Reghinului, imagini cu rapsozi populari, mestesuguri mai vechi si mai noi si mesteri populari care duc mai departe aceste mestesuguri. Imbracati in hainele de sarbatoare ale satului romanesc, ne-am intalnit acolo, in ograda muzeului, toti cei care mai cautam un strop de bucurie intr-un vers, o doina, o priceasna, venita din durerea si bucuria satului ardelean. Am luat "lumina din lumina", bucurie din bucurie si ne-am inclinat, multumind Mariei Borzan pentru truda ei, pentru inversunarea cu care incearca sa adune si sa salveze inca si inca ceva din frumusetea lazii de zestre a satului transilvan: o icoana, o catrinta, un stergar. Martori la aceasta bucurie de duminica au fost nu numai prietenii Muzeului Etnografic din Reghin si Targu-Mures, ci si mesteri si creatori, rapsozi populari veniti din satele din imprejurimi: Pietris-Vale, Sanmihai, Idicel Padure, Nadasa, dar si de departe, din Caras Severin, Alba, Resita, participanti la Festivalul National de Poezie Populara, editia I. Filosoful roman C. Noica nota, undeva, in "Jurnalul de la Paltinis", ca sunt trei dimensiuni ce definesc omul, in scurta viata pamanteana: casa, creatia si procreatia. Bunica tanara, cu doua nepotele, mutandu-si casa intr-un mu