Poeziile sale au fost publicate în reviste şcolare, literare, în antologii, dar şi pe internet. Măiestria în construcţia rimelor i-a adus multe aprecieri.

De mică, Andreea a simţit că se poate exprima prin versuri. Primul experiment literar a fost în timpul gimnaziului. „A fost o încercare stângace, dar care mi-a deschis noi orizonturi“, spune Andreea Croitor. Chiar şi aşa, copilărise într-un spaţiu simplu, natural, pitoresc, care îi oferise cu generozitate primele lecţii despre frumos, despre metaforă şi care nu o lăsa să renunţe uşor. „Am fost un copil obişnuit, cuminte, poate prea timid şi prea sensibil. M-am născut într-o familie modestă. Părinţii mei îşi duceau existenţa într-o căsuţă la ţară, unde am fost binecuvântată să deschid pentru prima oară ochii“, îşi aminteşte cu nostalgie Andreea.

S-a lansat în revista şcolii

După încercări discrete, sub îndrumarea profesoarei de limba română, a publicat primele versuri în revista şcolii. De atunci, poeziile sale au apărut în paginile mai multor publicaţii şcolare. Mediul literar a primit-o cu braţele deschise, apreciindu-i creativitatea, măiestria în construcţia versurilor. Impulsionată de reacţiile pozitive ale celor din jur, Andreea a căutat noi moduri de a descrie lumea.

Dintr-o joacă, şi-a postat versurile pe o pagină de internet, unde a reuşit să câştige de trei ori consecutiv premiul pentru cea mai bună poezie. Ulterior, a fost invitată să le publice în mai multe antologii. „Internetul s-a dovedit a fi puntea de lansare. Am primit cinci propuneri de a-mi publica poeziile, dar lipsa banilor m-a obligat să accept doar trei“, a declarat tânăra.

Acum studentă, Andreea se simte încă puternic legată de satul natal, motiv pentru care merge adesea acasă. „Revăd adesea plaiurile copilăriei, unde am făcut primii paşi, locurile unde ne întâlneam şi povesteam, acel pământ atât de drag sufletulu