Conform sondajelor realizate in ultimii ani, in preajma alegerilor, de organizatiile nonguvernamentale de profil, o buna parte din electoratul roman are o mare dilema in momentul in care i se cere sa enumere macar trei idei principale din platforma sau planul de masuri propus de un candidat. Romanii par sa voteze mai mult persoane, nu platforme, reforme sau, mai nou, masuri anti-criza. Poate de aceea majoritatea candidatilor la prezidentiale nu par sa-si fi dat prea mult silinta in privinta formei si consistentei pachetului de idei si masuri pe care urmeaza sa il promoveze odata ajunsi in fotoliul prezidential, si nici nu par sa se fi straduit sa-si adapteze promisiunile sau masurile in asa fel incat sa inglobeze si nevoile specifice fiecarei zone geografice, desi cu totii au bifat Timisul, chiar si de mai multe ori in cursul acestei campanii electorale. Antonescu vine cu solutia Iohannis
Planul destul de subtire de masuri post-alegeri prezidentiale facut public de candidatul Crin Antonescu nu incepe cu o idee, ci cu o persoana - "Klaus Iohannis prim-ministru", primarul sibian fiind considerat solutia "unui context economic dificil, peste care s-a suprapus un moment electoral".
Desi de dreapta, Crin Antonescu se face remarcat in acelasi program prin masuri mai degraba de stanga, cum ar fi inghetarea preturilor la utilitati, TVA redus la alimente si taxe mai mici. Nu lipsesc elementele de argumentatie apocaliptice : "cea mai mare parte a populatiei tarii se afla in incapacitatea de a-si plati facturile", "oamenii ingheata in case", "populatia a fost lasata sa se descurce cum o putea cu greutatile zilei de zi cu zi", "colapsul va veni". Razbat, totusi, si o serie de elemente concrete : desfiintarea impozitului forfetar si numiri fara criterii politice - cea de-a doua, cu siguranta, mult mai greu de realizat decat prima.
In ceea ce priveste masurile si