Desi romanii sunt absorbiti de discutii privind posibile efecte colaterale ale vaccinurilor impotriva gripei porcine si de potentialele efecte novice ale unor produse farmaceutice noi, exista chestiuni care prezinta un mult mai mare risc pentru starea de sanatate a populatiei si care au ramas nereglementate ani in sir, fiind greu de estimat efectele nepasarii perpetuate de clasa politica romaneasca. O astfel de situatie poate fi considerata utilizarea in constructii a azbestului, impotriva careia abia in urma cu cateva luni s-au luat in Romania primele masuri concrete, desi in majoritatea statelor vest-europene azbestul e de mult interzis ca material de constructie, din cauza efectelor devastatoare pe care le are asupra sanatatii inhalarea de fibre de azbest. "Revelatii" tarzii
In prima decada a anilor ’80, azbestul era considerat un material de constructie ideal - ignifug, cu o slaba conductivitate, ieftin si usor de folosit. Rapid, sute de corporatii au inceput sa produca si sa comercializeze placi din azbest, in lipsa unui studiu medical prealabil legat de efectele asupra sanatatii umane a utilizarii acestui material de constructie. Abia la inceputul anilor ’90, in Marea Britani, s-a descoperit ca fibrele de azbest, inhalate, nu pot fi eliminate de plamani, din cauza marimii acestora. Fiind ascutite, adunarea acestor fibre la nivelul plamanului duce la alcatuirea unor corpuri compacte, dure, taioase, care perforeaza tesuturile pulmonare. Odata cu aceasta descoperire, s-au extins cercetarile medicale, stabilindu-se ca azbestul era vinovat de o buna parte din cazurile de cancer pulmonar, cancer la stomac, rinichi sau laringe care erau depistate de medici in special la lucratorii din domeniul constructiilor. Masuri globale
Rand pe rand, in urma rapoartelor medicale, legate de "beneficiile" utilizarii azbestului in constructii, peste 60 de state au interzi