Domnule Presedinte Cornelui Vadim Tudor, multa vreme am fost trist si fara speranta. Credeam ca ne veti parasi. Am fost pierdut la gandul ca s-ar putea sa parasiti politica, sa va retrageti definitiv, asa cum ne-ati promis in decembrie 2008. Si pentru ce? Doar pentru ca alegerile parlamentare din 2008 au fost trucate de catre Mafiotii si Golanii din politca si astfel nu ati mai intrat in Parlament?
Cu toate acestea, nu mi-am pierdut speranta. Aseara am auzit, totusi, ca nu ati abandonat lupta si ati spus ca veti lua Parlamentul cu asalt si veti da buzna peste Basescu in confruntarea sa cu… cine va fi. Mi-ati umplut inima de bucurie si cand v-ati anuntat candidatura la presedintia Romaniei, iar acum astept parjolul pe care il anuntati.
Sa nu va pierdeti credinta, chiar de-ar fi sa fiti invins de derbedeii care au acaparat, pentru moment speram, destinele Maretii Noastre Patrii. Ne-ati mai spus ca veti lua cel putin 51% dintre voturile romanilor. Eu cred ca puteti mult mai mult. Cred ca ati putea ajunge presedinte chiar din primul tur!
V-am remarcat cu mult, mult timp in urma, inainte de 1989. Ce mare erati si atunci! Cata dreptate aveati si in vremurile trecute. Adevarul va triumfa si se va afla ca nu a existat un disident mai mare ca Vadim Tudor. Poate doar amicul Adrian Paunescu v-ar putea concura la acest capitol.
Va mai aduceti aminte cum ii infierati si atunci pe coruptii regimului comunist? Sa stiti ca si acum mai exista, ba chiar circula pe YouTube, un filmulet (prea scurt, din pacate!!) cu dumneavoastra recitand o dojana crunta la adresa Luminatului din Epoca de Aur. Cum va mai luati la tranta cu problemele poporului!
Atunci, inainte de ’89, am inceput sa va citesc si poeziile si articolele. Cata profunzime, cat adevar, cata frumusete! Mereu am crezut ca Marea Revolutie din ’89 a avut la baza revolta trezita in sufletele tinerilor
