Întârzierea autorităţilor în adoptarea bugetului de stat pentru anul 2010 ne-ar putea costa mult mai mult decât ne-am fi aşteptat. Sursa: Codrin Prisecaru
Banii din următoarea tranşă din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar putea intra în România abia la jumătatea lunii martie a anului viitor, odată cu tranşa a patra, a declarat Tonny Lybeck, reprezentul FMI în România şi Bulgaria, ieri, la o conferinţă pe tema depăşirii crizei economice.
El a precizat că este foarte posibil ca tranşele trei şi patru să fie primite concomitent, având în vedere că este programat ca o misiune de evaluare a Fondului să vină la Bucureşti la sfârşitul lunii ianuarie sau începutul lui februarie.
Ajustări sau impozite mărite
Potrivit unui calcul EVZ, fiecare lună de întârziere în care banii FMI şi cei ai Comisiei Europene nu intră în România ne costă circa 10-11 milioane de euro, bani pe care Ministerul de Finanţe îi va plăti doar din diferenţa de dobânzi dintre creditele scumpe luate de la bănci şi împrumutul de la FMI şi UE.
Astfel, patru luni de întrâziere ne-ar costa 40 de milioane de euro, în cazul în care dobânda la împrumutul de pe piaţa bancară ar fi de 10% pe an. Dacă însă creditele ar fi contractate la o dobândă de 11%, factura pentru criza politică ar depăşi 45 de milioane de euro.
Premierul interimar Emil Boc nu pare speriat de aceste perspective. El a spus că „guvernul e pregătit pentru toate scenariile. Ţara va avea resurse pentru acoperirea tuturor deficitelor”. Boc nu a precizat şi care sunt acele resurse, în condiţiile unui buget secătuit.
Pe de altă parte, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, a spus că guvernul va fi nevoit să majoreze impozitele în perioada următoare, dacă nu vor fi făcute ajustările necesare din sectorul public. „Sectorul privat a făc
