n) Într-un târg din Moldova, angajatul "cu cultura" al Primăriei i se destăinuie unui conferenţiar din Bucureşti: Am licenţa în Sociologie, i-am citit pe Heidegger şi pe Tolstoi, primarul e de treabă şi e de acord cu toate acţiunile pe care i le propun, poate n-o să mă credeţi, dar am avut şi invitaţi, la care oamenii de pe aici nici nu visau. Şi, cu toate astea, uitaţi-vă şi dumneavoastră, sala e goală. Nici nu poţi să te superi. Nu e nivel, iar dacă nu e nivel, degeaba te zbaţi. Am casă, o soţie, un copil, totuşi îmi vine să-mi iau lumea-n cap. Există întotdeauna o soluţie, îi spune conferenţiarul. Plecaţi într-un oraş unde e nivel. Nu poţi s-o iei toată viaţa de la capăt, zice angajatul "cu cultura". Unii uite că pot, spune conferenţiarul. Dar am o slujbă, o leafă, zice angajatul Primăriei. Aveţi o soţie, o casă, un copil, o slujbă, o leafă, o amantă, un câine, o rubrică la ziarul local. Dar i-aţi citit pe Heidegger şi pe Tolstoi. Nu mai e nimic de făcut.

n) Criza la apogeu: Boc îşi caută serviciu, Iliescu nu-şi mai primeşte pensia, preşedintele nu are din ce-şi plăti sepepiştii de la Cotroceni şi aşteaptă elicopterul pe acoperiş, câţiva deputaţi, cărora li s-a impus un concediu neplătit de doi ani, vând Rivanol cu leucoplast şi ţac-ţac-uri chinezeşti pentru unghii în tramvaie şi pe platforma Bucur Obor. La chioşcul de ziare, Tăriceanu află că Adevărul s-a scumpit iarăşi cu zece bani. Scump, domnule, scump, spune Tăriceanu, pe vremea mea era mai ieftin. Mai bine iau o pâine. Dar Geoană, ce face Geoană? N-are probleme. Vanghelie sponsorizează partidul, iar Geoană e consilier personal, cu jumătate de normă, la 5.

n) Cei care condamnă amorul virtual de pe net ignoră esenţa amorului: a fost dintotdeauna şi virtual. Numai că, până la inventarea netului, ecranul se găsea în mintea îndrăgostitului şi pe el îşi proiectau fantasmele. De-ai şti cum te