Evz.ro v-a propus săptămâna trecută o incursiune în lumea jocurilor copilăriei pe generaţii, iar reacţia cititorilor a dovedit că, deşi îngropate undeva în memorie, odată văzute numele lor, fluxul amintirii a scos la iveală liste lungi cu jocuri care mai de care mai grozave şi inedite. Sursa: Adrian Scutariu Mulţi ne-aţi dat exemple de jocuri care vă plăceau în copilărie. Havoc ne-a povestit cum se juca cu ţeava cu cornete pe care o îmbunătăţise atât de mult încât ajunsese la patru ţevi montate pe acelaşi suport, Leon şi-a amintit de miuţa, Private Joker a făcut o listă de vreo 12 rânduri de jocuri enumerate, iar Daniel a scos la iveală portofelul cu surprize turbo, gropiţa, castelul.

Ampersand ne-a povestit cum era aşa de pasionat de lapte-gros încât în clasa a VI-a l-a durut spatele o săptămână după ce un coleg a sărit „din pod” pe el, iar Soylentgreen şi-a adus aminte de invizoace - boldurile acelea îndoite aruncate cu un crăcan cu zgârci, despre care reunoştea că erau cam periculoase.

“Prin legătura firească pe care o are cu etapa copilăriei jocul reprezintă un fel de exerciţiu de întinerire”.

Radu Mihăilescu, psihiatru

Noi sau vechi, transmise de la bunici şi părinţi sau inventate în fiecare generaţie, jocurile din copilărie sunt o marcă a imaginaţiei şi creativităţii şi devin, în timp, amintiri frumoase.

Jocul aduce prospeţime psihică

Jocul ajută fie la nivel fizic, fie la nivel cognitiv, fie afectiv, potrivit conferenţiarului doctor Radu Mihăilescu, medic psihiatru. Acesta subliniază că nu toţi oamenii au spirit ludic, completând că „nu te poţi juca doar pentru că ţi se recomandă să te joci”.

Totuşi, cei care reuşesc să recurgă la joc „păstrează o anumită prospeţime psihică”, spune specialistul.

Ce jocuri din copilărie mai jucaţi şi de ce credeţi că este important, d