F.M.I. si U.E. au amanat, recent, virarea transei de 1,5 miliarde de euro din imprumutul anticriza de circa 20 de miliarde de euro. Economist Intelligence Unit nota, zilele trecute, intr-un raport preluat de Mediafax : "Oricare ar fi complexitatea politica a noului guvern, sunt dubii daca acesta va implementa taierile dure de costuri din sectorul public, inclusiv reducerile salariale si de pensii cerute de catre F.M.I.". Romania are un acord cu F.M.I. pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finantare externa, de la F.M.I, U.E., Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructii si Dezvoltare, urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro. In 30 septembrie, datoria externa a Romaniei ajunsese, potrivit B.N.R., de 78.125 de milioane de euro.
Cu toate acestea, dezbaterile din actuala campanie prezidentiala, prima in calitatea Romaniei de stat membru U.E. si prima care se duce pe fundalul unei situatii economice atat de austere - raportand-o la nivel global, ministrul german de Finante, Wolfgang Schäuble, aprecia ca va avea un impact la fel de important asupra lumii ca si prabusirea Zidului Berlinului si a comunismului in 1989 - au fost dirijate, dupa cum au aratat-o majoritatea emisiunilor si dezbaterilor TV, inspre o alta linie. Denigrari, bascalii de maidan, minciuni fara acoperire, zise bombe de presa, vechi de ani de zile, detonate "intamplator" abia cu cateva zile inaintea scrutinului, si extrem de putine discutii pe tema solutiilor care ar putea fi aplicate pentru a scoate tara din situatia in care se afla - aceasta a fost linia preferata, sau dictata, prin televiziuni.
Problema financiara sensibila in care ne aflam a fost trecuta in plan secund - desi sectorul public e la un pas de colaps -, fiind abordata, tangential, in doua - trei secvente.
Ce a lipsit din aceasta dezbatere au fost, cum aminteam, intrebarile la adresa actualei
