Intuind sau chiar ştiind posibilitatea unui acord scris între Crin Antonescu şi Mircea Geoană potrivit căruia cei doi vor lupta între cele două tururi umăr la umăr împotriva lui, Traian Băsescu a declarat luni seară: "Opţiunea mea rămâne să nu încerc nici o alianţă politică în perspectiva alegerilor. Singurul aliat pe care mi-l doresc cu sinceritate este românul. Îi asigur pe români că alianţa cu mine este o alianţă care va continua să forţeze clasa politică pentru modernizarea statului român".

Aşadar, Traian Băsescu şi-a asumat o ipostază pe care n-o pot considera decât sinucigaşă. Cea de a se lupta de unul singur cu întreaga clasă politică. Domnia sa susţine că nu e singur, deoarece are drept aliat poporul român. Eu însă, scriitor împătimit de Istorie, cred că aliatul numit popor e o iluzie a lui Traian Băsescu, oricât de bine intenţionat ar fi domnia sa.

Am scris şi am spus în mai multe rânduri, înaintea primului tur de scrutin, că Traian Băsescu va pierde bătălia pentru un nou mandat. I-am declarat acest lucru şi lui Traian Băsescu la taifasul de vineri, 20 noiembrie 2009, de la B1.

Consider acest dialog unul istoric. Nu pentru că a fost primul meu dialog cu Traian Băsescu după cinci ani, ci pentru că, întors la stilul care l-a făcut celebru, cel al sincerităţii, domnul preşedinte a făcut unele mărturisiri de care vor trebui să ţină cont, în viitorime, cercetătorii epocii actuale. Cu atât mai mult cu cât acum, când e pe cale să se realizeze între Mircea Geoană şi Crin Antonescu o înţelegere în genul celei care, în 1996, i-a adus lui Emil Constantinescu voturile decisive din partea lui Petre Roman, momentul de vineri seară ne-ar putea explica pierderea alegerilor de către Traian Băsescu. De aceea, voi reda întregul dialog dintre mine şi domnia sa în chestiunea pierderii alegerilor:

"Ion Cristoiu: Ştiţi, eu am declarat