Limba ebraica are un termen, "chutzpah", care desemneaza o forma extrema de nerusinare. E nerusinarea fara margini a aceluia care, omorindu-si parintii, ii spune judecatorului: "Onorata instanta, aveti mila de un biet orfan!"
Aseara, dupa afisarea estimarilor de la alegerile prezidentiale, Ion Iliescu, la vorba dupa candidatul PS-D, a oferit o asemenea mostra de "chutzpah". L-a acuzat pe Traian Basescu de "dictatura".
Cita nerusinare poate avea fostul boss al socialistilor?
Realitatea este ca dictatura din Romania a fost aceea patronata de Ion Iliescu, intre 1990 si 1996.
Luati definitia clasica a unei dictaturi. Un regim autoritar, dominat de un individ sau de un grup, unde puterea se exercita, de regula, prin mijloace extra-legale si unde exista restrictii ale libertatii de ascociere (economica, politica, culturala),resursele statului sunt deturnate sistematic, iar mass-media e controlata, direct sau indirect, de grupul la putere, in vreme ce inamicii politici sunt supusi unei campanii de persecutie.
Ce nu corespunde aici cu situatia din 1990-1996?
Ion Illiescu era la conducerea unui partid-stat (FSN) care preluase structura fostului PCR. Platea pensii grase activistilor epocii Ceausescu si recuperase Securitatea acelui regim. Adversarii politici erau calomniati si insultati in ultimul hal, chiar amenintati, in reviste si ziare subventionate de institutii de stat sau de apropiati ai Puterii. Televiziunea nationala era unica, de stat. Radiouri de stiri practic nu existau. Sindicatele erau la remorca politica a socialistilor. Sediile partidelor istorice erau devastate. Periodic, existau convulsiile mineriadelor. Patrimoniul public era jefuit de protejati ai celor de la Putere. Justitia era blocata, mai ales in ce priveste cazurile demnitarilor comunisti si a agentilor Securitatii. Industria era in mina Statului.
Mai imp