O nouă hidrocentrală pe Dunăre va fi construită cel mai probabil în zona Islaz-Somovit, în amonte de vărsarea Oltului. Aceasta va asigura 6% din consumul naţional de electricitate. Serbia susţine proiectele hidroenergetice româno-bulgare şi va da un răspuns oficial în luna mai 2010 privind modul în care se va implica.
Proiectele româno-bulgare privind realizarea unor hidrocentrale pe sectorul comun al Dunării datează din anii 1980 şi vizau zonele Turnu Măgurele-Nicopole şi Călăraşi-Silistra.
Însă, de atunci, România şi-a continuat propriile planuri hidroenergetice, care au inclus amenajarea Oltului Inferior prin realizarea a cinci hidrocentrale în cascadă, iar anul viitor va începe construcţia celei de-a şasea, la Islaz. O nouă hidrocentrală la Turnu Măgurele, adică în aval de vărsarea Oltului, ar ridica apele fluviului şi ale afluentului său la un nivel la care centrala de la Islaz va deveni inutilă.
„Noi ţinem la proiectul la de Islaz, astfel că hidrocentrala gândită în zona Turnu Măgurele va fi în amonte de vărsarea Oltului, la Islaz-Somovit", a declarat ieri directorul general al Hidroelectrica, Mihai David, cu ocazia celei de-a 80-a întruniri a comisiei mixte România-Serbia pentru exploatarea centralelor de la Porţile de Fier.
Amplasamentul de la Islaz (România) - Somovit (Bulgaria) permite realizarea unei centrale de 470 MW, care va produce anual 2,9 TWh, adică 6% din consumul naţional de electricitate.
Serbia va primi o parte din energie
Aceste proiecte nu pot fi finalizate fără acordul Belgradului, întrucât sectorul româno-sârbesc al Dunării are un potenţial energetic în aval de Porţile de Fier, care va fi utilizat de viitoarea centrală realizată de România şi Bulgaria.
Astfel că Serbia are dreptul să participe direct la aceste proiecte sau să-şi recupereze drepturile sub altă formă, cum ar
