La data de 18 noiembrie 1989, doi studenţi, Silvia şi Nicolae - Ovidiu Muntean, devin părinţii unei fetiţe superbe, Maria-Alexandra. Erau atât de fericiţi! Totul a durat atât de puţin! Nimeni nu bănuia că, într-o lună, unul dintre ei va dispărea fără urmă de pe faţa pământului.
În 1989, Silvia şi Ovidiu erau studenţi la Timişoara. Fuseseră colegi de liceu la Orăştie, iar din clasa a XII-a deveniseră prieteni. La 19 august 1989 s-au căsătorit. A fost o nuntă ca-n poveşti, cu 380 de invitaţi. Petrecerea a continuat şi în curtea casei părinteşti a lui Ovidiu. Aflaseră şi că vor fi părinţi.
"AVEŢI O FETIŢĂ!"
În toamna lui 1989, Silvia şi Ovidiu s-au întors la şcoală. Locuiau într-o garsonieră foarte aproape de complexul studenţesc din Timişoara. "Eu eram în anul V, la Mecanică Fină, iar Ovidiu era la Construcţii. Urma să stăm la Timişoara până se apropia vremea să nasc. Ovidiu era foarte fericit că va avea un copil. Eu eram convinsă că va fi băiat. - Tu ştii, mamă. Sigur e băiat, dacă zici tu -, îmi spunea mereu. Nu stabiliserăm ce nume să îi punem. Am ales doar un nume de fată, Alexandra, de la filmul «Alexandra şi infernul», care mie îmi plăcuse foarte mult, şi Maria, de la soacra mea.
La 17 noiembrie ne-am decis să plecăm acasă, la Orăştie, dar am pierdut trenul de ora 17:00. Ştiam că o să nasc peste o săptămână, două, aşa că Ovidiu a insistat să plecăm totuşi. A fost un întreg show. Am plecat de la Timişoara la Arad şi de acolo cu alt tren până la Simeria. Urma ca soacra mea să ne aştepte şi să ne ducă acasă. Avusese un accident cu maşina şi nu a mai putut veni. Ovidiu l-a convins pe un miliţian să facă semne maşinilor, în speranţa că el va putea opri mult mai uşor un autoturism. Aşa a şi fost", îşi aminteşte Silvia Muntean.
În aceeaşi dimineaţă, au început durerile. A ajuns la spital la Hu
