Finantele au reusit sa inlocuiasca de la bancile locale transa a treia de la FMI, la o dobanda cu doar 0,75% mai mare.
Zece banci locale au cumparat ieri certificate de trezorerie pe un an la valoarea record de 1,42 mld. euro, din care 1,2 mld. euro in nume propriu, alimentand Trezoreria statului cu o suma aproape tripla fata de cea propusa de Finante.
In schimbul unei dobanzi atractive de 4,25% pe an la euro, bancile au depus oferte de cumparare de nici mai mult nici mai putin de 1,76 mld. euro, aratand ce potential de finantare are sectorul bancar atunci cand riscul este practic zero. Dobanda este cu doar 0,75 puncte mai mare decat cea perceputa de FMI. Piata locala se dovedeste astfel capabila sa sustina necesarul de finantare a deficitului bugetar pe baza sumelor detinute de banci la BNR, compensand intreruperea finantarii externe, chiar daca la un cost ceva mai mare.
La originea sumelor mari investite de banci se afla decizia luata recent de banca centrala intr-o sedinta extraordinara de a reduce rata rezervelor minime in valuta pentru fondurile atrase de banci de la 30% la 25%. Potrivit estimarilor din piata, BNR a eliberat exact suma de 1,4 mld. euro care s-a mutat in contul Trezoreriei pentru finantarea deficitului bugetar care s-a mentinut la 5,1% din PIB in octombrie fata de tinta anuala de 7,3%. "4,25% este un randament foarte bun. Nu gaseai in niciun caz plasamente pe un an la randamente similare", admite un bancher. Dealerii considerau ca randamentul pentru titluri cu maturitatea de un an ar fi putut sa coboare spre 3,75%, nivel care ar fi acoperit costul atragerii resurselor si o marja de castig minima.
"Pretul include o prima de aproximativ 0,75 puncte procentuale peste benchmark (indicatorul de referinta, n. red.) si CDS (credit default swaps, care reflecta prima de risc ceruta pentru Romania). Ca prima pentru un bond l
