Dupa spectacolul mediatic de joi seara, cand gurile invitatilor din platourile televiziunilor si-au impartit mai multi pumni decat a dat sau nu Traian Basescu in urma cu cinci ani, presa si politicienii din Romania ar trebui sa intre intr-o pauza de cateva zile pentru a-si odihni mintile.
De la primele imagini cu pumnul lui Traian Basescu in gura copilului de langa scena electorala, repetate apoi la infinit pana dimineata pe toate posturile de televiziune si site-urile din Romania, nimeni nu a mai avut mintea rece pentru a judeca lucid ceea ce s-a intamplat atunci.
Joi seara Romania s-a culcat tarziu. Pumnul lui Basescu a blocat si a ingreunat Internetul, care si-a revenit abia spre dimineata. Pe telefoanele mobile incepusera sa circule, la doar cateva ore de la prima difuzare a filmuletului, mesaje prin care erai indemnat sa nu il crezi pe martorul cutare ce tocmai negase autenticitatea intamplariii.
In fine, OTV-ul a reusit sa dea peste copilul vedeta, adolescent acum, l-a contactat si incercat sa rezolve misterul si destinul Romaniei. Dan Diaconescu in actiune a pasit, cu metoda cazului Elodia, pe urmele pumnului presedintelui, transformand intreaga dezbatere intr-o tragi-comedie cu un adolescent care dadea raspunsuri la marginea cretinismului.
Joi seara opinia publica din Romania a trait cea mai mare isterie de dupa Revolutie. Presedintele statului fusese pus fata in fata cu adevarata sa natura. Dincolo de orice alta problema, doua intrebari au devenit obsedante - 1. sunt imaginile autentice? si 2. raspunsul lui Traian Basescu dupa vederea imaginilor.
Si 1. si 2. se leaga in mod logic si vital. Indiferent daca imaginile sunt sau nu autentice, raspunsul lui Traian Basescu le certifica, confirmand virtual poate si alte gesturi mai grave. Insa nici macar aici nu sta marea problema a interpretarii imaginilor
