Strada pe care în trecut se afla clădirea comisiei în care s-a hotărât unirea dintre cele două principate române, Moldova şi Ţara Românească, este plină de gropi peticite cu cărămizi.

Strada Comisia Centrală, pe care pe timpuri se afla divanul ad-hoc şi în care s-a hotărât unirea principatelor Moldova şi Muntenia, are după un secol şi jumătate de la marele eveniment, asfalt.

Însă nu lipsesc nici gropile, nu de alta, dar trebuie să fie ancorată în timpurile noastre.

Pe strada ce respiră istorie, după cum spun marii oameni de cultură, gropile nu sunt peticite cu bitum de muncitorii de la Direcţia Locală pentru Dezvoltare şi Servicii Publice, ci cu cărămizi de către localnici pentru a putea intra cu maşinile în curte.

Fie de la lucrările la reaţeaua de gaze, fie din cauza faptului că asfaltul a fost măcinat în timp de roţile maşinilor ce trec în trombă, gropile te întâmpină la tot pasul şi te trezesc brusc din reveria timpului în care „o dată s-a înfăptuit Unirea".

Maşinile, hodorogite de gropile din asfalt

Locuită în mare parte de potentaţi ai vremii, strada Comisia Centrală asigură accesul către case mari şi este circulată în mare parte, evident, de maşini luxoase.

Însă orice trecător prin zonă nu ezită să îşi verse amarul spunând câteva vorbe printre dinţi, în timp ce îşi hurducăie maşina mai, mai să o răstoarne.

Cât despre localnici, nici petice în asfalt nu mai vor. „Ce fel pun asfaltul ăsta în gropi nu ştiu că hârtoapele se fac imediat la loc. Fata mea a dat o groază de bani pe maşină şi încă pe atâta ca să o repare pe la roţi, că e făcută praf de la gropile astea. Nu mai vrem nimic, că şi aşa cu lucrările astea de plombare mai mult se aruncă bani aiurea. Mai spune că ne şi face", ne-a spus intrigată Doina Constantin, o localnică din zonă.