În situaţia Dubaiului se află mai multe companii şi state. Incapacitatea de plată a emiratului poate reprezenta începutul falimentului unor mari companii sau chiar a unor guverne.
De la Baltica la Mediterana, creditele au ajuns la niveluri fără precedent. În Rusia şi fosta URSS, unde preţul petrolului a provocat un boom, sunt datorii imense ce trebuie restructurate şi refinanţate pe termen scurt.
Chiar şi în cazul celor mai dezvoltate state, ca SUA şi Japonia, care se confruntă cu imense deficite bugetare cauzate de cheltuieli guvernamentale tot mai mari, se pune problema capacităţii de plată a datoriilor, mai ales după ce ratele dobânzilor vor începe să crească.
Germania, care a avut până de curând cea mai strictă politică monetară, va ajunge cu datoria publică la 77% din PIB, faţă de 60% în 2002.
Datoria guvernamentală a Marii Britanii s-a dublat în acelaşi interval de timp, ajungând la 80% din PIB. Letonia a avut cel mai ridicat ritm de îndatorare din UE, ajungând ca datoria publică să ajungă la 50% din PIB, faţă de 9% în urmă cu doi ani.
Datoriile depăşesc 100% din PIB
Ţările baltice, împreună cu Ungaria şi Bulgaria sunt printre cele mai expuse membre ale UE, cu datorii externe totale ce depăşesc cu mult 100% din PIB al fiecărei ţări. E puţin probabil ca în viitorul apropiat să asistăm la falimentul unui stat. Însă nu există nicio garanţie că va fi salvată vreo companie care nu-şi va mai putea plăti datoriile.
Refuzul Dubaiului de a garanta împrumuturile contractate de către propriul fond de investiţii, Dubai World, creează un precedent periculos. Conform JPMorgan Chase, companiile ruseşti s-au împrumutat direct de la bănci sau prin emisiuni de obligaţiuni cu 220 de miliarde de dolari între 2006 şi 2008. Această sumă echivalează cu 13% din PIB al Rusiei.
În Emirate volumul acestor împrumuturi este de 135,6 miliarde d
