Daca, sub raport istoric, veacul al XX-lea a fost scurt, foarte scurt, incepand intr-o noapte din 1914, cand s-au stins luminile pe planeta, si sfarsindu-se cu diminetile insorite din cea de-a doua parte a anului 1989, veacul al XIX-lea si-a prelungit existenta cu anii de pace de pana in 1914. Dar omenirea nu se arata deloc grabita sa se desparta de fertilul veac al XIX-lea nici sub raport calendaristic. Si iata ca secolul al XX-lea avea sa inceapa oficial abia in 1901. Istoricii consemnasera un fapt inedit. Si anume ca astronomul curtii regale a Angliei luase o decizie socanta. Potrivit acestei decizii, secolul al XIX-lea nu avea sa se mai sfarseasca in 1899, cum cerea traditia. Asadar, i se mai adauga un an - 1900 - unui veac progresist, activ si bogat, cel mai prosper din toate timpurile, pana atunci.
Expozitia internationala de la Paris din 1900 incheia astfel tabloul impresionant al culmilor pe care urcase lumea in secolul al XIX-lea. Turnul Eiffel exista deja. De zece ani. Fusese inaugurat la expozitia din 1890. Pentru ultimul an al secolului, Franta pregatise alte doua mari reusite: noul metrou din Paris, inaugurat la timp, alaturi de pista de incercari auto, marea atractie a expozitiei.
America venise insa la marea expozitie cu un singur produs: dinti falsi. Cum insa erau cei mai performanti de pana atunci, dintii falsi deschideau o noua era. Nu numai in stomatologie. Statele Unite anuntau Europa ca in materie de progres tehnic va avea de aici inainte un competitor puternic.
America pasea, de fapt, intr-o noua era a civilizatiei. Industria isi luase avant. Productia se despartea de vechea tehnica. Masinismul, care isi facuse intrarea in istorie in Europa, se dezvolta in America. Aparusera deja mari aglomerari urbane. Milioane de oameni se mutau de la sate in orase, deveneau muncitori industriali. Cresteau continuu numarul de fabrici si cer
