Lupta pentru Palatul Cotroceni dintre Mircea Geoană şi Traian Băsescu pare a fi una extrem de strânsă, cei doi fiind la distanţă de câteva procente.
Bătălia ar putea fi similară cu episodul alegerilor din 2004, atunci când Adrian Năstase conducea în estimările provizorii, pentru ca ulterior să se producă o răsturnare surprinzătoare de situaţie. De altfel, victoria lui Traian Băsescu a fost certă doar după numărarea voturilor, întrucât exit-poll-urile i-au plasat pe competitori la egalitate de 50-50%.
La o primă privire asupra prezenţei la urne marea surpriză constă chiar numărul extrem de mare al românilor care au decis să îşi exercite astăzi dreptul la vot, procentele fiind extrem de mari faţă de 2004. Deşi, în ultimii ani, România s-a confruntat cu fenomenul absenteismului, acum miza electorală pare atât de mare încât îi scoate pe alegători din casă într-o proporţie neaşteptat de mare, şi în pofida faptul că scrutinul coincide cu o mare sărbătoare ortodoxă: Sfântul Nicolae. Dacă în 2004, prezenţa la ora prânzului era de doar 9%, acum prezenţa se ridică la 24%.
Fiefurile PSD, la "datorie"
Structura votului ar putea explica în parte şi avantajul pe care îl are Mircea Geoană în această cursă, până acum. Astfel, prezenţa cea mai mare s-a înregistrat în judeţe recunoscute ca fiind fiefuri ale PSD: Dâmboviţa, Teleorman, Olt şi Mehedinţi. În acelaşi timp, cea mai scăzută prezenţă s-a înregistrat în Covasna şi Harghita, judeţe dominate de maghiari, cei care, de-a lungul timpului, şi-au manifestat preferinţele pentru Traian Băsescu. Printre judeţele codaşe la capitolul prezenţă se numără şi fiefurile PD-L Satu Mare, Maramureş şi Bihor. Pe de altă parte, diferenţa dintre rural şi urban este mică.
Un element important în economia votului, în condiţiile în care diferenţa este mică, constă şi în rezultatele din dias
