Între 1660 şi 1693, Cetatea Oradea a fost stăpânită de otomani, ceea ce a dus la înflorirea meşteşugurilor. „Adevărul de Seară” prezintă ultimul episod dedicat Cetăţii Oradea, care va fi restaurată cu o finanţare de 20 de milioane de euro.
Cetatea Oradea a fost martora unor evenimente marcante pentru Transilvania. Între 1556 – 1557, ardelenii au ajuns să lupte aici unii împotriva celorlalţi, cetatea fiind un punct militar crucial, prins între imperiul otoman (paşalâcul de la Timişoara) şi cel habsburgic, care ajungea până la Carei şi Tăşnad. Din motive de siguranţă, pe baza înăspririi raporturilor austro-turce, s-a ivit din nou problema construirii unei cetăţi noi.
„În 1598 era aproape gata, reprezentând o splendidă construcţie bastionară specifică sistemului italian de apărare”, scrie Liviu Borcea, în „Memoria caselor”. Cetatea a fost supusă la cinci săptămâni de asediu otoman, care a distrus aproape complet oraşul. Pentru orădeni, cetatea devenise ca o piază-rea, prea atrăgătoare pentru marile puteri.
Un alt an tragic pentru orădeni a fost 1658, când turcii vroiau să-i mazilească pe domnii Moldovei şi Ţării Româneşti (retraşi în Bihor). Cel mai dificil an a fost însă 1660, când orădenii, sfidând evidentul eşec al tentativei, s-au opus forţelor copleşitoare ale imperiului otoman. Istoricii povestesc cum, la 13 iulie, ienicerii atacau strigând numele lui Allah, iar asediaţii ripostau cu strigătul „Iisus” şi cu ghiulele. Până şi femeile şi copiii cetăţii au luptat atunci, la apărarea cetăţii. La sfârşitul lui august 1660 cetatea Oradea a căzut însă în mâinile turcilor.
Paşa de Oradea şi garnizoana au părăsit definitiv Bihorul în 1692, locul oştirilor otomane fiind luat de cele austriece. Unii istorici spun că Oradea ar fi cunoscut o perioadă de înflorire a meşteşugurilor şi a vieţii economice, pe durata ocupaţiei otomane.
Şanse la co
