Economisirea ar trebui să crească în România pentru a putea face rost de banii necesari investiţiillor care să ducă la creşterea exporturilor.

România nu va deveni un exportator net, dar poate să aibă un deficit de cont curent de 4%-5% din PIB, iar statul trebuie să se bazeze, în termeni relativi, mai mult pe investiţii şi export net, şi mai puţin pe consum, consideră Valentin Lazea, economist-şef al BNR.

În plus, majorările salariale trebuie să se facă numai cu procente sub ritmul creşterii productivităţii.

El a subliniat că, pentru ca acest lucru să se întâmple, toate politicile monetară, fiscală, de pensii şi salarii, structurale vor trebui să conlucreze în sensul limitării creşterii necontrolate a consumului, stimulării economisirii interne şi, pe această cale, şi a investiţiilor, dar şi stimulării exportului, inclusiv a celui de servicii, gen turism şi transporturi.

"Statele care trăiesc pe datorie vor fi analizate de investitori dacă nu îşi schimbă modelul economic înspre exporturi nete", a precizat el.

ÎNTRE CIOCAN ŞI NICOVALĂ

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, consideră şi el că motorul creşterii viitoare va fi tot creditul, din moment ce România vrea să ajungă la acelaşi nivel cu UE în câteva zeci de ani. El a mai spus că acum consumul se orientează în funcţie de "cum sunt presărate" stimulentele în societate. La rândul său, economistul-şef al ING, Nicolaie Chidesciuc, a apreciat că atât consumul, cât şi investiţiile ar trebui să fie motorul creşterii economice în perioada următoare.

DEPENDENŢI DE EXPORTURI

Pe de altă parte, economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, consideră că, cel puţin pentru anul 2010, România va depinde de exporturi, dacă se ia în considerare o scădere a veniturilor disponibile, precum şi o creştere a ratei şomajului. "Pentru 2010 probabil ar