Mureşeanul iubeşte muzica, chiar dacă e uşoară sau clasică şi cântă atât în corul Filarmonicii, cât şi în formaţia Dreamers. Faptul că provine dintr-o familie de foşti muzicieni sau melomani l-a ajutat pe Miklos să îşi aleagă mai uşor destinul.

Evident, muzica a fost mereu pe primul plan. „Bunicul şi mama mea sunt foşti muzicieni, iar tatăl meu obişnuia şi el să cânte din când în când, motiv pentru care am ales să studiez muzica încă de mic. La şcoală, băiatul a studiat pianul şi muzica clasică, fără să se gândească vreodată că ar putea ajunge să interpreteze altceva decât arii simfonice. E profesor de pian la Liceul de Artă şi în plus, cântă de câţiva ani în corul mixt al Filarmonicii de Stat din Târgu-Mureş. Îi place că publicul din sala de spectacole a Palatului Culturii este educat din punct de vedere muzical. „Publicul din Târgu-Mureş este unul educat, muzical vorbind. El reprezintă un critic foarte bun al muzicii clasice. Anul acesta aniversăm 60 de ani de la înfiinţarea Filarmonicii de Stat, iar faptul că avem în oraş multe instituţii de cultură şi educaţie culturală este o garanţie a faptului că există foarte mulţi mureşeni culţi din punct de vedere muzical şi un public constant numeros, aşadar munca noastră este apreciată mereu”, recunoaşte artistul. De aproape doi ani, însă, lui Miklos i s-a oferit şansa de a se dezvolta muzical într-un domeniu străin, altul decât ce studiase.

Senzaţii tari cu „Dreamers”

„Printr-o cunoştinţă comună am fost înştiinţat că formaţia Dreamers are nevoie de cineva care să cânte la clape şi am acceptat, deşi eram total neexperimentat în domeniu. Eu sunt un perfecţionist şi sunt conştient de faptul că în 10 ani aş putea ajunge să cânt în modul în care consider eu că e cel mai bine. Cu Dreamers am ajuns să fac lucruri la care nu m-am gândit niciodată. E o altă muzică, un alt gen de public, sunt alte aşteptări”,