În 1980, periplul nordic i-a sporit lui Nicolae Ceauşescu colecţia de medalii şi distincţii străine cu trei piese "grele". Toate, de prim rang. În săptămâna 6-13 noiembrie 1980, preşedintele român a fost decorat de către monarhii Danemarcei, Suediei şi Norvegiei. Ultimul, Regele Olav al V-lea, i-a acordat liderului născut în Scorniceşti "Ordinul Sfântul Olav". Ceremonia s-a desfăşurat la Palatul Regal din Oslo.
Ordinul fusese instituit de Regele Oscar I al Norvegiei şi Suediei, în 1847. Cinstea memoria lui Olav (Olaf) al II-lea, care a trăit în secolul al XI-lea, cunoscut în timpul vieţii drept Olav Haraldsson cel Mare. Canonizat după moarte şi-a câştigat respectul urmaşilor nu prin minuni sau un trai neprihănit, ci pentru că îi creştinase, cu forţa, pe supuşii săi.
Pentru a primi distincţia ce slăvea amintirea sfântului Olav, Nicolae Ceauşescu a trecut printr-o selecţie riguroasă. Cel puţin aşa erau regulile nescrise ale ordinului. Procedura desemnării "medaliaţilor" era complexă. O comisie de şase înalţi funcţionari (un cancelar, un vice-cancelar, un trezorier şi reprezentanţii regiunilor din sud, centru şi nord) tria "candidaţii". Până şi membrii comisiei erau aleşi pe sprânceană, la ordinul premierului şi cu acceptul final al Regelui. Apoi, pentru "merite excepţionale" în slujba Norvegiei şi a umanităţii, cel ales era recompensat, în funcţie de rang, cu medalia-stea în patru colţuri.
Ordinul Sfântul Olav are cinci clase, putând fi acordat şi civililor şi militarilor, şi norvegienilor şi străinilor. Cu toată rigurozitatea sa a fost acordat, de la înfiinţare, de peste 5.000 de ori.
Piesa, realizată conform tradiţiei de meşteşugari norvegieni, este confecţionată din aur. Reprezintă o Cruce Malteză albă, smălţuită, într-ale cărei braţe este plasată monograma O (de la Oscar). În interior se află un
