Statele baltice risca sa fie prinse intr-o a doua criza economica alimentata de datorii daca guvernele acestora nu vor impune masurile de austeritate adecvate care sa le sprijine cursurile de schimb raportate la euro, potrivit unui document al Bancii Centrale Europene, scrie Bloomberg.
Letonia, Lituania si Estonia s-au confruntat cu un declin economic mai profund decat restul tarilor membre ale Uniunii Europene, pentru ca ancorarea monedelor nationale la euro prea devreme in ciclul de convergenta a dus la cresteri artificiale ale preturilor activelor, se arata intr-un document BCE. Intervalele mici de variatie a cursului sporesc presiunea asupra politicii fiscale care trebuie sa asigure ca economiile nu inclina catre dezechilibre, se mai arata in document.
In absenta unor masuri fiscale mai stricte, "autoritatile din statele baltice ar putea fi incapabile sa preintampine o reaparitie a dezechilibrelor macroeconomice si o repetare a ciclului boom-bust (crestere-declin)", se arata in documentul pregatit de BCE pentru o reuniune a comitetului economic si financiar al UE.
"Pentru tarile baltice care au un curs de schimb relativ fix, politica monetara nu poate fi utilizata pentru contracararea efectelor crizei. In consecinta, mecanismele principale raman politica fiscala si cea salariala. Evident ca exista limite in ceea ce priveste si potenta acestora de a redresa economiile baltice. De aici si necesitatea de a mentine aceste politici pe traiectoria lor", este de parere Laurian Lungu, Managing Partner la firma de analiza Macroanalitica.
De cand au fost cuprinse de criza de pe pietele de credit, economiile baltice s-au contractat cu pana la 20% anual. PIB-ul Letoniei a scazut cu 19% in trimestrul trecut, cel al Estoniei a coborat cu 15,6%, iar economia Lituaniei a inregistrat un declin de 14,2%.
O criza in zona baltica ar putea avea repercusi
