Este un iscusit grădinar, sculptează cruci din lemn, de mici dimensiuni, şi din când în când mai tratează animalele vecinilor, fiind şi veterinar.

Nu există expoziţie de artă populară de la care să lipsească cioplitorul de troiţe din lemn. A participat la numeroase expoziţii şi în afara judeţului, iar în 2003 a fost laureat al Muzeului Astra din Sibiu. „Îndeletnicirea asta, pentru că altfel nu o pot numi, am moştenit-o de la tatăl meu, care era un mare artist polimorf. A fost un preot foarte iubit. A lucrat de toate, pirogravură, sculptură în os, lemn, pictură şi are şi un roman în portugheză. În anii ’40 s-a stabilit în America unde a şi murit”, ne-a spus artistul popular.

Un suport de linguri- prima creaţie

Pe la 40 de ani a cioplit un suport pentru linguri, de pus pe perete. „A ieşit tare naiv şi îl am şi acum acasă. Acum vreo 15 ani, mi-a venit să sculptez o cruce. De fapt, am văzut la la tata o troiţă din os, cam de 15 centimetri, foarte frumoasă, care înainte o fi fost un femur de animal mare. Prin ’94 am reuşit să fac o replică a acestei troiţe”, a declarat Dragoş Potecaşu.

Atunci a început transformarea medicului veterinar într-un artist. Micul atelier de făurit troiţe din lemn se află într-un garaj din gospodăria pe care o deţine în Mărgăriteşti. Dragoş Potecaşu îşi gândeşte singur proiectele, pe care le concretizează în mai puţin de o săptămână. „Schiţele le fac pe caiet. Mă uit pe ele de două, trei ori, apoi modific. Măsor cu compasul, şterg, scriu şi apoi mă apuc de sculptat. Foloseam scule rudimentare, lame de cuţit şi dăltiţe din lama unei coase foarte vechi”, ne-a explicat artistul.

Crucile realizate de veterinarul din Mărgăriteşti sunt originale: „Folosesc lemn de tei de la mine din pădure. Îl usuc cam doi ani, după care îl tai la gater. Ca să o scot crucea în evidenţă, laterala troiţei trebuie m