Pe o piaţă imobiliară în plin regres, parcelele potrivite agriculturii sunt la mare căutare. Preţurile nu s-au redus în ultima perioadă, ci doar costurile presupuse de încheierea actelor

În România, terenurile fertile se vând la un preţ mediu de 2.000 de euro pe hectar. Asta în timp ce în ţări precum Polonia, Cehia şi Slovacia nivelul este de 5.000 de euro.

Preţuri şi mai mari au terenurile agricole din Serbia (7.000 - 8.000 de euro pe hectar), Ucraina (6.000 - 7.000 de euro pe hectar) şi Franţa (6.500 de euro pe hectar).

„Pe termen lung, în cadrul Uniunii Europene, nu va mai fi posibilă menţinerea diferenţelor atât de mari între preţuri", explică Thomas Prader, unul dintre acţionarii companiei austriece Solproiect.

Firma a investit cinci milioane de euro în achiziţia şi comasarea a aproape 6.000 de hectare în judeţele Călăraşi, Brăila, Tulcea şi Constanţa, pentru înfiinţarea de ferme agricole. În prezent, achiziţia de asemenea proprietăţi în România reprezintă o oportunitate, potrivit consultanţilor imobiliari. Nu întotdeauna însă destinaţia finală este practicarea agriculturii.

„Cererile pe segmentul de terenuri agricole sunt, în general, pentru suprafeţe de 100-150 de hectare. Ele sunt solicitate în special pentru exploatări agricole, dar şi pentru schimbarea uzului", spune Radu Boiţan, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară King Sturge. Potrivit datelor firmei, aproximativ 44% din proprietăţile lucrate se întind pe suprafeţe mai mici de un hectar.

Doar 22% dintre loturi, profitabile

Doar 22% dintre exploataţiile actuale pot deveni profitabile conform standardelor europene. Valoarea terenurilor agricole a căror destinaţie este schimbată spre zona imobiliară ajunge la 25-40 de euro pe metru pătrat pentru dezvoltări industriale, la 70-300 de euro pe metru pătrat pentru centre comerciale şi la 150 de eur