ING, Citigroup şi Wells Fargo sunt câţiva dintre giganţii lumii financiare, care au demarat procesul de returnare a fondurilor primite de la stat, pentru a depăşi criza.
Trezoreria Statelor Unite are de recuperat creanţe în valoare de 20 de miliarde de dolari de la Citigroup, bani alocaţi pentru a evita intrarea în faliment a grupului. Wells Fargo trebuie să ramburseze 25 de miliarde de dolari.
Aceste sume au fost distribuite din banii contribuabililor americani, în cadrul planului de salvare a instituţiilor financiar-bancare (TARP), pentru care statul a alocat 700 de miliarde de dolari.
Anunţurile făcute de Citigroup şi Wells Fargo vin pe fondul creşterii temerilor contribuabililor americani cu privire la creşterea ratei şomajului, până la nivelul maxim al ultimilor 26 de ani, şi a limitării creditării de către bancheri.
“Aceasta (anunţul făcut de Citigroup şi Wells Fargo, n.r.) că Wall Street este stabilă, dar TARP nu va aduce rata şomajului la 10%”, a declarat Bill Brown, fost director în cadrul Morgan Stanley, citat de Bloomberg.
Bancherii nu s-au înghesuit să se înscrie în programele de finanţare suplimentară derulate de Trezorerie, în vederea finanţării sectorului IMM. De asemenea, un program în valoare de 15 miliarde de dolari, menit să ajute microîntreprinderile să depăşească problemele întâmpinate la rambursarea creditelor, nu a fost încă demarat, deoarece băncile nu au solicitat fondurile disponibile.
Fost director al Morgan Stanley spune că băncile sunt foarte ezitante atunci când vine vorba să facă afaceri cu statul.
Anul trecut, grupul a primit de la guvernul olandez un ajutor de 10 miliarde euro pentru a diminua efectele crizei creditelor, transmite Reuters. Luna trecută, ING a lansat o emisiune de drepturi de preempţiune, pentru a rambursa o parte din bani statul
