Efectele temperaturilor scăzute sunt numeroase. Printre cele mai frecvente sunt degerăturile, care constau în modificări locale ale ţesuturilor, din cauza frigului năprasnic.
Remediile pe care natura vi le pune la dispoziţie vă sunt prezentate de Cristina Bălănescu, medic primar medicină generală cu competenţă în terapii complementare, de la Centrul Medical Clar Med.
Comprese pe zonele afectate
Pentru tratarea degerăturilor, specialistul nostru recomandă infuzia de brânduşă de toamnă: o lingură cu flori uscate şi mărunţite peste care se toarnă 200 ml de apă clocotită. Se lasă acoperită 20 de minute, se strecoară şi se pun comprese pe locul afectat.
Cea mai la îndemână soluţie o reprezintă cataplasmele cu tuberculii cruzi raşi de cartofi.
Din castane se pot face cataplasme sau băi. Se prepară un decoct din trei-patru castane mărunţite la 250 ml de apă. Se fierb cinci minute, se acoperă şi se lasă la răcit 15-20 de minute.
Cu sucul obţinut prin stoarcerea a două-trei lămâi se tamponează locul degerat de trei-patru ori pe zi.
Medicul Cristina Bălănescu recomandă şi cataplasmele cu ceapă coaptă. Astfel, bulbul se introduce în cuptor fără a se curăţa. Se lasă la copt, se scoate şi se lasă la răcit. Se curăţă şi se aplică pe locul afectat, după care se pansează.
Varză, morcovi şi ţelină
Degerăturile pot fi tratate cu ajutorul cataplasmelor cu frunze proaspete de varză strivite cu o sticlă de un litru şi aplicate pe locul degerat. Din ţelină se prepară un decoct. Se fierbe o ţelină de dimensiuni medii, cu frunze cu tot, timp de 45 de minute, în doi litri de apă. Se aplică pe zonele degerate decoctul cald, care se poate reîncălzi şi folosi de 3 ori pe zi. "Pentru obţinerea efectelor scontate, tratamentul trebuie urmat trei-cinci zile, preparându-se zilnic un nou decoct", recomandă s