Comunicat de presa
Jonglerii cu gigatonele de CO2
Miza summitului de la Copenhaga este, cu siguranta, masura in care negocierile se finalizeaza cu un acord care sa mentina cresterea temperaturii globale sub 20C. Dincolo de calcule, dezbateri, studii si promisiuni, exista o cifra reala asupra careia cateva dintre ultimele rapoarte stiintifice sunt de acord ca trebuie atinsa pentru acest obiectiv. Este vorba de 44 de gigatone - cantitatea de CO2 echivalent din atmosfera la care trebuie sa ajungem pana in 2020. Cantitatea de CO2 echivalent la nivelul anului 2009 este de 47 de gigatone, dar continua sa creasca.
Studiul lansat saptamana trecuta de Lord Nicholas Stern si Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) mentioneaza ca, chiar daca toate tarile dezvoltate si industrializate si-ar reduce emisiile in limitele maxime deja anuntate (spre exemplu UE le-ar reduce cu 30%), nivelul emisiilor de CO2 la nivel global ar ramane la 46 Gt in 2020. Aceasta inseamna ca 2 Gt raman descoperite si trebuie gasite solutii si pentru eliminarea lor.
Cu toate acestea, exista cateva solutii pentru reducerea emisiilor care pot fi luate de catre liderii de la COP15 si care nu presupun un efort suplimentar pentru reducerea acestei diferente (2 Gt), ba chiar ar conduce la eliminarea din atmosfera a unei cantitati triple de CO2 echivalent.
Este vorba de asa-numitul "hot air", certificatele de reduceri de emisii (sau AAU-uri - assigned amount units) alocate tarilor in tranzitie in momentul ratificarii Protocolului de la Kyoto, in special tarilor din estul Europei, printre care se numara si Romania. Practic, lor le-au fost alocate certificate de reduceri de emisii pe baza activitatii economice de la inceputul anilor 90, cand Europa de Est era inca foarte activa a nivel industrial, deci aceste tari au primit foarte multe certificate. Dar in anii urmat
