Boc este lipsa de viziune a lui Traian Basescu. Boc este frica noului presedinte. Desemnarea lui Boc demonstreaza, intr-adevar paradoxal, schimbarea lui Basescu. Noul Boc este noul Basescu, fara ambitii politice, fara interese obscure de partid. Noul Boc este noul Basescu la final de cursa.
L-am vazut pe Boc cum il priveste pe Basescu. Nici o fata macar nu se uita astfel la iubitul ei si nu ii zambeste cum reuseste Boc in apropierea lui Basescu. In privirea lui Boc catre Basescu, aruncata mereu de jos in sus, se vede mai mult decat apreciere si respect. Ea tradeaza fericirea simpla, incantarea si bucuria pentru singurul motiv ca exista in preajma iubirii sale.
Da, Boc este o garantie ca ideile de modernizare a statului ale lui Basescu pot deveni realitate. Sau, mai corect, cel putin se va incerca sa se puna in practica. Insa, tocmai lipsa personalitatii politice a lui Boc le va scadea mereu sansa de a deveni si o realitate. Masurile Guvernului Boc se va vor izbi mereu de ura provocata in Parlament de caracterul umil si lipsa de personalitate a fostului, actualului si viitorului premier. Cel mai dedicat dintre politicieni.
Ceea ce il va pierde pe Boc insa va fi tentatia sa, tot mai vizibila in ultimul timp, de a-si compensa complexele si lipsa de autoritate in fata subordonatilor prin iesiri absurde, semitiranice si paralele cu orice realitate si bun simt politic si administrativ. Daca nu stiti la ce ma refer, va dau o mostra aici din cum a crezut Boc de cuviinta sa isi impuna punctul de vedere in fata prefectilor in seara dinaintea primei ninsori. Efectele interventiei statului le-ati vazut cu totii, cititi si cum a crezut Boc ca reuseste sa se faca inteles.
“Sa nu aud ca intr-un judet prefectul impreuna cu subprefectii si-au luat bilete de odihna si au plecat prin diverse colturi ale Europei. Vor ramane definitiv acolo din punctul de vedere
