...Şi o face sistematic, cu deosebită atenţie şi permanentă preocupare. Pe afişele Operei şi-au făcut treptat loc titluri ca Motanul încălţat şi Albă ca zăpada şi cei şapte pitici de Cornel Trăilescu, Petrică şi lupul şi Cenuşăreasa de Serghei Prokofiev, Frumoasa din pădurea adormită şi Spărgătorul de nuci de P.I. Ceaikovski, Fata mării de Carmen Petra-Basacopol... Să nu uităm să amintim că, înfiinţată în anul 1982 de către Magdalena Rovinescu, şcoala de balet pentru copii Studio M Ballet funcţionează de atunci, fără întrerupere, în cadrul Operei Naţionale Bucureşti, şi că spectacolul Magazinul de păpuşi se joacă de fiecare dată cu casa închisă. Cîndva, pe aceleaşi afişe mai figurau şi Povestea micului Pan de Laurenţiu Profeta, şi Micul coşar de Benjamin Britten. Dintr-o discuţie cu Cătălin Ionescu Arbore, directorul ONB, am aflat că se intenţionează recuperarea lor. Opera a iniţiat chiar şi un concurs la care au fost invitaţi să participe compozitorii români atraşi de creaţia pentru cei mici. Din păcate, rezultatele nu sînt pe măsura aşteptărilor. Aflăm, în schimb, că un compozitor englez a scris de bunăvoie şi nesilit de nimeni o operă după Povestea porcului a românului Petre Ispirescu, pe care ONB doreşte să o prezinte şi la Bucureşti. Pînă atunci însă, o nouă premieră din repertoriul clasic pentru copii, opera Hänsel şi Gretel de Engelbert Humperdinck. În ţările de limbă germană, partitura lui Humperdinck (1854-1921) a devenit, imediat după premiera din 23 decembrie 1893 de la Weimar (spectacol dirijat de marele Richard Strauss!), un… şlagăr. Popularitatea ei este imensă şi am asistat la un spectacol în care copiii din sală cîntau împreună cu personajele de pe scenă. La primele note din cele mai îndrăgite arii şi cuplete, se auzea un urlet de satisfacţie şi corul se alcătuia ad-hoc, unind sute de voci de copii, nepoţi, părinţi şi bunici. Şi asta se întîmpl