Iată că primul deceniu al celui de-al treilea mileniu s-a cam topit. Şi? Ce-am făcut în tot acest timp? „Cu ce vom merge mai departe, doamnă?“ – vorba poetului. O luăm pe rînd şi sper să nu uităm prea multe. Reviste. În 2000 au apărut primele numere ale revistelor electronice Lumi virtuale (lunară) şi Pro-Scris (trimestrială). Prima s-a stins în 2004, cînd a trecut pe hîrtie, iar după un an – timp în care au apărut cinci numere – a dispărut din peisaj. Cea de-a doua mai apare şi azi, dar fără o periodicitate clară. Şi parcă şi fără strălucirea (şi densitatea de conţinut) de altădată. Helion apare la Timişoara din 1981, cu sincope mai mici sau mai mari, dar apare. N-aş putea preciza periodicitatea (deşi a luat recent un premiu pentru „periodic SF“), ultima veste este că ar fi lunar, dar a trecut termenul la care ar fi trebuit să apară următorul număr „lunar“. Între 1998 şi 2003, la Satu Mare a apărut Ficţiuni, şapte numere, apoi s-a oprit. Pe la jumătatea deceniului, Marian Coman a îngrijit, pe la ziarele din Brăila şi Galaţi unde a lucrat, suplimentul Literatura şi Artele Imaginarului. Nici ăsta nu mai apare. Editura Tritonic a scos o revistă, Fiction.ro, dar după patru numere s-a închis. În 2007-2008, George Lazăr a scos o revistă lunară, Sci-Fi Magazin, bazată în principal pe traduceri. A renunţat la ea după douăsprezece numere. Care ar fi concluzia? Vrea fanul român o revistă sau nu? Cîteva sondaje făcute pe blog de Horia Nicola Ursu ar concluziona că da, deşi numărul celor care au răspuns n-ar fi tocmai încurajator pentru un eventual investitor. Şi totuşi: dacă nu avem o revistă, unde ar putea publica tinerii autori români? Ştim că ultima mare perioadă de emulaţie a fost la mijlocul anilor ’90, cînd apăreau Jurnalul SF şi CPSF Anticipaţia. Şi cred că fără o revistă (chiar mai multe!), literatura autohtonă nu are nici o şansă. Pentru că nici cu antologiile