La doua decenii de la Revolutia din Decembrie 1989, multi dintre compatriotii nostri sunt nemultumiti de starea lor, ingrijorati de criza politico- economica pe care o traversam, precum si de viitorul care pare nesigur sau chiar sumbru.
Putem spune ca, in general, moralul natiunii noastre este scazut si ca deocamdata nu sunt semne de ameliorare a acestuia. Este justificata aceasta depresie devenita cronica si care, pe zi ce trece, pare a se extinde?
Care sunt cauzele depresiei ?
Exista solutii de ameliorare ?
Iata trei intrebari tulburatoare, la care incercam sa raspundem in cele ce urmeaza.
Doua decenii de sperante neimplinite
In timpul si imediat dupa Revolutie, sperantele spre mai bine ale compatriotilor nostri au fost extraordinare. Poporul roman iesea dintr-o lunga perioada de mari suferinte: dupa dictaturile anilor 40, a urmat razboiul, apoi ocupatia sovietica si regimul comunist cu teroarea lui cumplita, sutele de mii de oameni in temnite si / sau ucisi din cauza convingerilor politice, saracia, izolarea de lumea civilizata, propaganda terifianta, invrajbirea si ura dintre oameni, inlaturarea valorilor, precum si persecutiile religioase. Dupa acest lung sir de suferinte, concetatenii nostri au sperat sincer ca Revolutia va schimba lucrurile in bine. Curand insa, incepand chiar din Ianuarie 1990, sperantele au inceput sa paleasca fiindca securistii si fostii activisti de partid s-au infiltrat cu viclenie in mai toate structurile politice si economice, formand treptat o noua clasa de privilegiati corupti, imorali si incompetenti care avea sa influenteze nefast evolutia tarii in anii care au urmat.
Guvernul FSN format prin lovitura de stat ce a urmat imediat dupa Revolutie si-a aratat curand adevarata fata, punand la cale diversiunea sangeroasa din Decembrie 1989, cu mai mult de 1.000 de victime, precum si
