Publicistul şi scriitorul Ştefan Mitroi vă prezintă un altfel de roman în premieră. Altfel deoarece nu se înscrie pe linia cărţilor publicate de el până acum, "Recviem pentru Tănase" fiind un portret aproape crud al României de astăzi, cu toate tarele şi năravurile ei. Multe dintre personajele de top ale prezentului se vor regăsi cu bune şi mai ales cu rele în personajele cărţii lui Ştefan Mitroi. O carte veselă şi tocmai de aceea foarte tristă.... A mai fost un articol. Începea bine, că ţiganii din Buzescu au cele mai mari case din ţară. Că unele dintre acestea imitau clădirile publice prin care şi-au purtat paşii ocupanţii lor. Una semăna leit cu tribunalul din Caracal, numai că era mult mai încăpătoare şi mai nouă. Probabil că proprietarului ei îi plăcuse mult ce i se întâmplase acolo. A ridicat-o după ce s-a întors de la puşcărie.

Dacă la început, zicea autorul articolului, erau doar câteva, înşirate la marginea câmpului, ele s-au înmulţit cu timpul, venind tot mai spre centrul comunei, de unde, pentru a-şi face loc, au gonit mai întâi casele mici ale românilor. Nu şi pe români însă, deoarece aceştia au rămas ca să lucreze pe şantierele noilor stăpâni. S-au înălţat de-a lungul şoselei principale zeci de palate. Palate ţigăneşti, desigur. Cu pereţi exteriori îmbrăcaţi în faianţă şi turnuleţe de tablă galvanizată din care nu pândea nimeni apropierea vreunui vrăjmaş.

Mai venea câteodată garda financiară, dar se înţelegeau cu vorba bună. De vreo două ori au apărut chiar şi mascaţii, dar n-a avut nimeni de suferit. Îl dădeau pe câte unul zălog, pentru a-l vedea, câteva zile mai târziu, înapoi acasă. Era în general linişte şi pace. Combinele muzicale urlau în voie prin curţi, în vreme ce Mercedes-urile se lăsau mângâiate de muzica lor, picotind alături.

Dacă lumina soarelui n-ar fi avut obiceiul să se uite în gura oamenilor, jucân