Acoperite de picturi din temelie până la streaşină, pe fiecare colţ de zid, mănăstirile de secol XV - XVI din Bucovina îşi păstrează până astăzi culorile aprinse. Fiecare dintre ele are nuanţe diferite ce dau edificiului o notă aparte: la Humor predomină roşul, la Voroneţ albastrul, la Suceviţa albastrul-violet, la Moldoviţa galbenul auriu şi roşul, iar la Arbore ocrul şi verdele marin. Sursa: Andreea Dogar
Scenele ce îmbracă pereţii exteriori ai bisericilor aveau în trecut şi un scop practic: ele îi ajutau pe ţăranii analfabeţi să înţeleagă mesajul biblic.
În anul 1993, şapte dintre mănăstirile şi bisericile Moldovei au fost înscrise pe lista patrimoniului UNESCO: Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Probota, Voroneţ şi Sfântul Gheorghe din Suceava.
Gigi Traciu, un ghid din Bucovina care şi-a pus pe picioare o mică agenţie de turism, îşi aminteşte de turiştii străini care au venit în România pentru a vedea mănăstirile bucovinene. Un grup de americani voia să străbată Europa în numai zece zile, pentru a vedea ce are specific fiecare ţară. Au spus că nu merg în Transilvania deoarece au văzut destule castele medievale în Elveţia şi în Austria. Şi cum în România nu stăteau decât o zi, au ales mănăstirile din Bucovina. „Au găsit de cuviinţă că Bucovina e ceva deosebit faţă de restul ţării”, spune Gigi.
O zi ceţoasă la Suceviţa
Însă cel mai bine i-a rămas întipărită în minte imaginea unui sud-american de 80 de ani care a venit în Bucovina în urmă cu cinci ani de zile. Omul lucrase în sistemul bancar, iar acum era pensionar.
„Văzuse toată lumea”, povesteşte ghidul. „Eu lucram la un hotel şi acolo m-a contactat ca să viziteze mănăstirile. N-avea copii, era ateu, nu credea în nimic. A zis că ştie toate religiile lumii”.
Gigi l-a dus să viziteze Humor, Moldoviţa, Suceviţa. „După a
