Interviu acordat de Virgil Coman, directorul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Constanţa

Cum se vede Revoluţia acum, după 20 de ani?

Înainte de a răspunde întrebărilor dumneavoastră doresc, pe această cale, să aduc un omagiu tuturor celor care, acum 20 de ani, s-au jertfit pentru libertate, faţă de care consider că avem datoria de onoare să-i cinstim aşa cum se cuvine.

Cum bine cunoaşteţi, căderea „Cortinei de fier" şi reinstaurarea unor regimuri de tip democratic în Europa Centrală şi de Sud-Est la sfârşitul anilor `80 a permis trecerea spre realizarea proiectului de unitate europeană. În ţara noastră, procesul de reformare politică şi apoi cel de integrare europeană au dus la apariţia unor noi structuri economico-administrative de tranziţie, paralel cu transformarea sau dispariţia celor existente, cu implicaţii în viaţa de zi cu zi şi nu numai. În acelaşi timp, schimbările sociale din România, petrecute după 1989, au dus la iniţierea unui amplu proces de reconsiderare şi valorificare a tradiţiei democratice româneşti însă, pe fondul unei tranziţii care, din păcate, nici după două decenii nu s-a încheiat.

Păstrează arhivele constănţene documente importante ale epocii ceauşiste?

Dinamica socială a generat numeroase schimbări şi în sfera activităţii de arhivă, instituţia noastră încercând să facă faţă tuturor provocărilor. Interesul crescând al societăţii civile faţă de lărgirea accesului public la informaţiile pe care le posedă Arhivele Naţionale a dus la armonizarea cadrului legislativ în concordanţă ce cel european astfel încât, astăzi, comparativ cu perioada de până în 1989, asistăm la o deschidere a acestei instituţii faţă de publicul larg interesat de studierea documentelor aflate în Patrimoniul Arhivistic al României, inclusiv cele create de PCR. În mod cert, întotdeauna este loc de mai bine şi, din acest punct de vede