Mihai Garip este un tânăr din Ploieşti care, de patru ani, în preajma Crăciunului, schimbă uniforma de pompier pe cea de Moş Crăciun, pentru a aduce bucurie în sufletele copiilor.

Ochi albaştri şi senini, ochelari, barbă şi costumul roşu atât de familiar. Ai putea jura că tocmai l-ai întâlnit pe Moş Crăciun şi, involuntar, cauţi cu ochii sacul plin de cadouri. Admiţând că cei mici nu citesc acum deconspirarea pe care tocmai suntem pe cale de a o face, intrăm puţin, asumându-ne riscurile inerente, în culisele “meseriei” de Moş Crăciun. Încă de la început, Mihai ne-a precizat că, deşi recurge la deghizare, el crede în Moşul, în spiritul Sărbătorilor şi în darurile, nu neapărat materiale, pe care le primim în această perioadă. El este doar un ajutor al lui Moş Crăciun, aşa cum sunt mulţi alţii în toate ţările, uşurându-i acestuia misiunea de a ajunge la fiecare copil în noaptea de Ajun. Aşa se face că, în seara magică, Mihai uită de uniforma de pompier şi îmbracă costumul roşu, barba şi ochelarii, ia sacul plin de cadouri, îşi exersează puţin vocea cu un Ho-Ho-Ho răguşit şi pleacă spre casele tuturor prietenilor săi care au copii mici. Şi nu sunt puţini. Deghizarea este atât de reuşită încât, într-un an, nici bunica lui Mihai nu l-a recunoscut, iar când merge pe stradă, spre destinaţiile stabilite, copiii şi părinţii îi fac cu mâna de la geamuri şi îl invită în case. În febra pregătirilor Privindu-l pe Mihai, nu ai cum să nu te întrebi cum de îşi menţine inocenţa. Se confruntă deseori cu situaţii de viaţă şi de moarte, trebuie să înfrunte una dintre cele mai puternice forţe ale naturii – focul şi, totuşi, îşi poate îmbrăca sufletul cu haina bucuriei pe care trebuie să o trebuie să o poarte Moş Crăciun. “Este o atitudine personală pe care o am faţă de viaţă, aceea de a nu mă lăsa copleşit de necazuri. Cum să nu te bucuri când vezi feţele transfigurate de bucuri