Iresponsabilitatea guvernanţilor în ceea ce priveşte cheltuirea banului public va apăsa puternic în 2010 pe leu, în încercarea de a ieşi învingător în lupta cu euro. Va mai putea BNR să-l ajute?

Evoluţia leului este principala necunoscută care generează îngrijorare, iar în ecuaţie intră din ce în ce mai mulţi factori greu de gestionat. Pe lângă deficitul de cont curent şi inflaţie s-au mai adăugat actuala criză politică, un deficit bugetar ce pare scăpat de sub control şi care necesită surse de finanţare din ce în ce mai scumpe, şi un acord cu FMI ce trebuie respectat.

COSTUL LEULUI, STABIL. BNR a cheltuit 4,5 miliarde de euro în ultimul an pentru a preveni mişcări abrupte ale ratei de schimb, arată o analiză recentă a ING. Suma ar fi fost mai mică dacă nu existau dezechilibrele în economie, cel mai important fiind deficitul bugetar. Dacă se ţineau mai bine sub control cheltuielile bugetare, probabil euro ar fi fost mai aproape de 4 lei. Leul a rezistat eroic la contracţia economică de peste 8% din primele două trimestre, la căderea guvernului Boc, la percepţia negativă a investitorilor străini. Dar pentru cât timp? BNR va avea o misiune extrem de grea de a ţine în chingi leul. Sub toate aceste presiuni enumera¬te, Banca Centrală ar putea să decidă să intervină doar sporadic pe piaţa valutară, iar cotaţia de 4,3 lei pentru un euro din acest an va deveni o amintire. De regulă, fiecare început de an a adus o depreciere a leului. În ianuarie 2008, leul a spart barierele de 3,6 şi 3,7 faţă de euro. Situaţia s-a repetat şi în ianuarie 2009, când moneda naţională a sărit peste patru praguri psihologice, depăşind 4,3 lei faţă de euro.

Citeşte articolul integral în numărul 19 al revistei Forbes România, la chioşcuri din 30 noiembrie