Zeci de urşi, căluţi, jieni şi arnăuţi veniţi din zece judeţe ale ţării au colindat astăzi în centrul Bacăului, în cadrul celei de-a 44-a ediţii a „Alaiul datinilor şi obiceiurilor de iarnă". Sursa: Olimpia Filip
După ce au străbătut centrul oraşului, cetele de colindători s-au adunat pe scena amenajată în Piaţa Tricolorului şi, în ciuda ninsorii şi a frigului, au dat adevărate reprezentaţii conform obiceiului zonelor de unde au venit.
„Venim în fiecare an de plăcere, nu pentru bani. Blana de urs pe care eu o port valorează în jur de 4.000 de euro şi o am de la tatăl meu şi tatăl de la bunicul. Toată luna decembrie străbatem ţara ca să facem cunoscut jocul ursului", spune Cătălin Simion, unul dintre cei 40 de membri ai cetei de urşi din Dărmăneşti.
Capra se joacă din 1935
Capra din satul Scăriga, comuna Livezi, este alcătuită din 25 de aruţi, zece mascaţi şi iede. „Abia aşteptam ca şi anul acesta să venim cu întreaga ceată la acest festival al datinilor de iarnă. Când noi ne-am născut, acest joc al caprei era bine cunoscut de bunicii noştri. Acum e rândul nostru", a afirmat Cristinel Spiridon, şeful cetei.
Răzvan Motoca spune că la Bereşti Tazlău, capra se joacă din 1935 şi indiferent de criza economică sau de frigul de afară, cei 47 de tineri care cunosc jocul caprei nu renunţă la această tradiţie.
„Alaiul datinilor şi obiceiurilor de iarnă" este organizat ca în fiecare an de Ansamblul Foloric „Busuiocul" şi este cel mai mare festival de acest gen din Moldova.
„Vrem ca băcăuanii să nu uite tradiţiile de sărbători din zona Moldovei şi în fiecare an sper ca aceste cete de colindători să fie prezente în centrul Bacăului", a declarat Petru Vlase, directorul Ansamblului Folcloric „Busuiocul" din Bacău.
