Horia Ghibuţiu: „Vom avea parte de un 2010 scuturat de pacea şi bucuria Sărbătorilor, în care va fi ianuarie în fiecare lună”.
Secvenţe definitorii pentru modul în care s-a petrecut în România, surprinse la Sinaia de o televiziune de ştiri în a doua zi de Crăciun, printr-un colţişor de fereastră împodobit cu o instalaţie electrică: preşedintele Traian Băsescu şi prima-doamnă a ţării, prinşi într-o horă, pe acorduri tradiţionale româneşti; preşedinta Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, aplaudând refrenul „S-o facem lată”; sărbătorita zilei, ministrul Elena Udrea, ţopăind în „Dansul pinguinului”, figură obligatorie, în ultima vreme, la toate nunţile, botezurile şi alte chermeze autohtone; premierul Emil Boc, fandând pe prăfuita, dar nelipsita melodie-imn a mişcării reggaeton, „El meneaito y ahi! Ahi! Ahi!...”.
Să recunoaştem, acest potpuriu demodat, însă extrem de popular, putea fi văzut în multe alte locuri în care românii s-au întâlnit pentru a petrece cum se cuvine Sărbătorile de Iarnă.
Diferenţa este însă că mai-marii ţării se bucurau nu doar de magia Crăciunului, ci şi de faptul că sfârşitul anului îi prinde cu toţi sacii în căruţă. Cum-necum, le-a ieşit poate chiar mai bine decât s-au aşteptat.
Ceea ce nu s-ar putea spune despre majoritatea cetăţenilor acestei ţări greu încercată de prea multe lucruri pentru a fi enumerate aici, aşa că vom menţiona doar criza economică. Dar să lăsăm în urmă Sinaia Sărbătorilor - şi, o dată cu ea, iluzia că am trăi vremuri normale şi că, totuşi, s-a mai găsit ceva de pus masa de Crăciun, cu preţul unor extravaganţe financiare.
Să poposim în Bucureştiul de după, zgribulit de o ploaie care a şters spoiala pe care ne-am chinuit să i-o dăm şi Crăciunului de anul acesta şi a scos la iveală hidoşenia carosabilului făcut harceaparcea de două ninsori mari şi late. Ce se