Azi e prima zi când ninge. Am simţit asta. Muntele mi-a şoptit azi-noapte! Muntele chiar vorbeşte cu cei care vor să-l asculte.
Anul ăsta îl voi cunoaşte şi mai bine. De fapt, ca în fiecare an, el are ceva să-ţi dea. Chiar şi un fulg mai mult şi tot sunt fericită că primesc ceva de la el.
Toţi avem un model în viaţă, nu? Mai mult sau mai puţin viu, dar el există. Al meu este muntele. El m-a învăţat să zbor. Cum? Punându-mi în picioare schiurile şi mai apoi snow-ul. Nimeni nu m-a împins de la spate, nimeni altcineva decât iarna. Iarna de la Buşteni. Pentru că este o mare diferenţă între iarna din altă parte şi iarna de la Buşteni! Ea este o parte din mine, o parte din noi, cei care încercăm să o facem an de an mai distractivă şi să-i demonstrăm că merită să treacă şi pe la noi. Că şi la noi se poate! Iarna, de fapt, suntem noi. Noi, cei care îi înfruntăm capriciile şi cu ajutorul ei ne depăşim limitele pe culmile ei.
BUŞTENI. Toţi aţi auzit că este o staţiune frumoasă unde poţi practica schiul şi snow-ul fix la poalele munţilor. Unii au venit şi au plecat preferând Austria, Italia, Franţa. De ce? Am auzit o groază de motive pe care cu siguranţă le ştiţi şi voi. Dar gata! Acum sunteţi cu revista aceasta în faţă şi vă doriţi să auziţi şi lucruri de bine despre ţara asta. Nu vreţi scandal, politică şi criză! Vreţi doar să vă imaginaţi că sunteţi într-un vârf de munte, într-o cabană, cu o cană de vin fiert în faţă, abia întorşi de la o tură. Ei bine, Buşteniul poate fi răspunsul! Este o oază de linişte, de libertate într-un deşert gri şi monoton. Buşteniul este mai mult decât o staţiune la poalele munţilor. Este locul unde basmele chiar există, iar Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana chiar pot zbura.
Gândiţi-vă! Cum v-ati simţi într-un loc unde oamenii vorbesc aceeaşi limbă indiferent de naţionalitate, unde toată lumea prinde
