La sfârşitul acestui an expiră termenul unor interdicţii impuse prin contract noului acţionar majoritar al Petrom. Astfel, austriecii ar putea decide chiar vânzarea societăţii. Sursa: Mediafax

La cinci ani de la privatizarea celei mai valoroase companii româneşti, Societatea Naţională a Petrolului Petrom, statul român face câţiva paşi înapoi în faţa grupului austriac OMV, căruia i-a predat ştafeta administrării companiei în decembrie 2004.

La finele acestui an, expiră termenul unor interdicţii puse atunci noului acţionar majoritar, printre care obligaţia de a menţine sediului social al Petrom în România sau de a nu înstrăina niciun activ de bază, cum e Rafinăria Petrobrazi. De la 1 ianuarie 2010, OMV va putea face schimbări importante la Petrom, fără acordul statului.

Potrivit contractului de privatizare, grupul OMV avea obligaţia ca, pentru cel puţin cinci ani de la finalizarea tranzacţiei (14 decembrie 2004), să păstreze statutul Petrom de societate integrată în domeniul petrolului şi gazelor naturale şi să nu înstrăineze sau să închidă niciun activ de bază sau orice parte a acestuia.

Active de bază înseamnă un număr suficient de active în explorare şi producţie, astfel încât Petrom să producă minimum 4,2 milioane tone de ţiţei şi 4,5 miliarde metri cubi de gaze anual.

Printre acestea se numără Rafinăria Petrobrazi, active în sectorul de distribuţie necesare pentru a menţine o cotă de piaţă de 30% din piaţa locală de combustibil, respectiv o cotă de 20% în retail, cele două institute de cercetare din Câmpina şi Ploieşti.

De asemenea, trebuia să menţină sediul social al companiei în România, să păstreze denumirea „Petrom S.A.” şi emblema acesteia. Totodată, OMV era obligată să nu susţină dizolvarea sau lichidarea voluntară a Petrom, fuziunea sau divizarea acesteia, precum şi s