Zeci de tineri şi-au pregătit intens programul coregrafic pe care îl vor interpreta în faţa sucevenilor ce le vor deschide uşile în ajunul Anului Nou.

Copiii şi adolescenţii suceveni care s-au pregătit să vestească trecerea dintre ani se aşteaptă să adune fiecare, într-o singură noapte, echivalentul unui salariu minim pe economie. „Anul trecut am făcut 300 de lei şi mi-am cumpărat un ghiozdan nou şi o pereche de papuci. Anul acesta vreau să-mi cumpăr un MP3 şi un joc nou pe calculator“, spune Mihăiţă Florea, elev în clasa a V-a. Dacă pentru urătură şi semănat, copiii primesc maxim doi lei, la grupurile care vin cu ursul sau capra „tariful“ creşte până la trei lei de persoană.

Grupul de trei urători, cel mai profitabil

Unde oamenii sunt mai darnici, un grup de trei urători poate primi şi 10 lei de la o singură uşă. „Cu uratul se merge în minim trei, nu în doi, nu de unul singur. Eu când prind la poartă aşa, nu-i primesc. Le spun să mai găsească pe unu şi să vină ca lumea. Un clopoţel nu reuşeşte să aducă bucuria şi să alunge răul din case“, a spus Vasile Buzdugan, preot. Omul bisericii spune că a observat din anii trecuţi că cei mici se strâmbă când primesc colaci sau portocale, dar că, în schimb, la vederea banilor ochii le strălucesc de bucurie.

„Nu este bine. Banul a ajuns atât de puternic încât strică Sărbătorile, le profanează“, adaugă preotul. Sucevenii de la oraş nu mai dau colaci şi mere la urători de ani buni, însă la ţară se păstrează obiceiul. Bătrânii cumpără baxuri de eugenii de la magazinele din sat şi coboară merele şi nucile din pod. Familiile mai tinere din mediul rural tind să rupă tradiţia şi oferă doar bani. Multe sucevence nu mai coc prăjituri, colaci şi nu mai strâng nucile toamna special pentru Anul Nou, cum făceau cu ani în urmă. Acum gospodinele ies cu buzunarele doldora de bancnote de un leu şi le dau