Anii de după 2000 au stat sub semnul Internetului şi al reţelelor de socializare, care au legat oamenii mai mult decât oricând. Celularele, camerele digitale şi e-mailul generează transformări subtile ale naturii umane, ale felului cum gândim, simţim sau facem politică, susţin specialiştii.

Demonstraţiile care au cuprins Iranul în acest an, după realegerea preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad, demonstrează influenţa internetului şi a mass-mediei de socializare pe care acesta a generat-o.

Mai citiţi şi:

2009, recorduri şi ciudăţenii

Dictatorii lumii şi extravaganţele lor

Olandezii introduc scanere corporale pe aeroporturi

Iranienii au recurs la Twitter, YouTube sau Flickr pentru a a difuza mesajul lor şi pentru a informa restul lumii despre frauda de la alegerile din iunie. Atunci când mass-media tradiţională a fost înnăbuşită de autorităţi, care au interzis jurnaliştilor occidentali să fie prezenţi la demonstraţii, cetăţenii obişnuiţi, cu ajutorul telefoanelor mobile, al blogurilor şi al e-mail-ului, au reuşit să învingă eforturile guvernului de a controla comunicaţiile.

Insurgenţa are noi dimensiuni

Liderii Iranului nu sunt singurii care au pierdut controlul informaţiilor datorită noilor tehnologii. Când teroriştii au atacat un hotel din Mumbai, anul trecut, Twitter a găzduit ştiri de la faţa locului, venite din partea unor persoane care au subminat eforturile autorităţilor de a controla informaţiile.

Tot în acest an, demonstranţii din Moldova, au folosit Twitter, YouTube şi Facebook pentru a organiza proteste împotriva rezultatelor alegerilor. "Prin mass media de socializare, protestele politice capătă o nouă dinamică, care va schimba lupta dintre stat şi insurgenţi, chiar dacă statul câştigă în orice ciocnire directă", spune Clay Shirky, profesor la Universitatea New York, cunoscut pentru analizele sale pri